Proverbi siciliani
Questa è una raccolta approssimativa di tutti quei detti antichi, che seppur con l'avanzare dei tempi e la modernità non perdono di credibilità sul loro significato ma che spesso e volentiri ci fanno ridere pensando: Antichi non sbagghiavunu...
Sono state raccolte in ordine alfabetico e hanno la traduzione per rendere al meglio il loro significato.
altri e non si accorge dei propri
Al tuo amico sincero, parla chiaramente.
'I fìmmini quarchi vota dìcinu 'u veru, ma nun lu dìcinu nteru.
Le donne qualche volta dicono il vero, ma non lo dicono per intero.
Jacomu porta e Larenzu vannìa
Giacomo porta e Lorenzo chiama. Si dice di una coppia sciocca, insensata.
La quartara va tanti voti all'acqua finu a quannu si rumpi.
La brocca viene riempita tante volte fino a quando si rompe.
Mancia e vivi a gustu to', causa e vesti a gustu d'autru
Mangia e bevi a gusto tuo, calza e vesti a gusto degli altri. Se devi fare una cosa che non ti piace, falla subito.
Risparmia la farina quando ne hai in abbondanza.A cosa serve farlo quando non ne hai quasi più?
Sgavìta la visàzza quann'è china,
ca quannu è leggia si sgavìta sula.
Risparmia il contenuto della bisaccia quando è ancora abbondante,perché quando si sarà vuotata... ci sarà poco da risparmiare ormai.
L'asino in discesa non va spinto!
- Accàtta e vinni quannu si priàtu e fatti zitu quannu si anningàtu.
- Avanti picca a godiri ca assai a trimuliari.
- Megghiu picca gòdiri, ca assai trivulàri.
- Ad arvulu cadutu, accetta, accetta.
- A fissaziuni jè peggiu da malatìa.
- A megghiu parola è chidda ca nun si dici.
- A vita iè comu a scala do puddaru: iè cutta e china 'i medda
- A li poviri e a li sbinturati cci chiovi 'nta lu culu macari assittati.
- A liggi è uguali pi tutti ma cu av'i picciuli si nni futti.
- A stizzania percia a timpa
- Alliccari e dilliccari è capu di custioni
- A tempu ri caristia, ogni funtana leva a siti.
- A tempu ri guierra, ogni pirtusu è trincea.
- A tempu ri racina e ficu nun c'è né cumpari e né amicu.
- A scuzzaria 'mmenzu a via, u so immu 'nsu talia.
altri e non si accorge dei propri
- Accatta caru e vinni mircatu.
- Accatta di quattru e vinni di ottu.
- Acqua ca duna a tanti vadduni a mari non ci n'arriva.
- Acqua cunsìgghi e sali, senza spiàti nunn'ha ddari
- Acqua ri rocca, sticchiu ri zoppa.
- Acqua passata nun macina mulinu.
- Agneddu e sucu e finiu 'u vattìu.
- A lavari la testa a lu sceccu si perdi acqua, sapuni e tempu.
- A filazza ammazza.
- Agli amici e ai parenti nun vinniri e nun accattari Nenti.
- che vale anche per
- Ccu amici e ccu parenti, non c'havìri cchi fari nenti.
- Amici e vàdditi
- Amicu Amicu, 'nto culu t'â stricu
- Amicu fàusu è malu vicinu, ti jetta la petra e ammuccia la manu.
- Ammàtula ca 'ntrizzi e fai cannòla, lu santu è di màmmuru e non suda.
- Ammatula ti piettini e t'allisci, u cuntu ca t'ha tratu nun t'arrinesci.
- Ammuccia, ammuccia, ca tuttu pari.
- Amuri, biddizzi e dinari sunu tri cosi ca nun si ponu ammucciari.
- Amuri ammuccia ogni difettu.
- A picura ppì diri bè persi lu muzzucuni.
- Aranci, Aranci... cu l'havi si li chianci.
- Àrbulu chi nun fa frutta, tàgghialu dî ràdichi.
- Arvulu ca non frutta, tàgghiulu di sutta.
- A vecchia avìa cent'anni e ancora 'nzignava.
- Noè avìa novicent'anni: 'mparàva e 'nsignàva.
- A lu tò amicu veru parraci chiaru.
Al tuo amico sincero, parla chiaramente.
- A lu caru avvicinatici, a lu mircatu pènsaci.
- A paredda si pigghia ro manicu
- A iaddina fa l'ovu e 'o iaddu c'abbampa u culu
- A puvirtà unn' è virgogna, ma mancu preju.
- 'A jatta prisciulusa fici i jattareddi orbi.
- A tempu ri tempesta ogni bucu è portu.
- A nu parmu du me' culu chi futti futti
- Babbaluci a sucari e fimmini a vasari nun ponnu mai saziari.
- Babbaluci, fungi e granci spenn'assai e nenti mangi.
- Beccu chi bicchia un'navi malatia.
- Bon tiempu e malu tiempu non dura tuttu u tiempu!
- Bona maritata senza soggira e cugnata
- Bella tiesta ppi fari piruacchji
- Ci spiai aiutu all'ovvù, iapriu l'occhi e mi fici scantari!
- Cu si vaddò si savvò!
- Cu sparagna, sparagna pi porci!
- Cu ci attacca a ciangianedda o' iattu?
- Cunta senza junta cà cù cunta cuntentu cunta!
- Cacciaturi ca assicuta a ddu cunigghia, unu cci scappa e l'autru n'ô pigghia.
- Campana câ nun sona o primu toccu è surda.
- Carrica liegghiu e cunsuma o vuoscu
- Carta veni e iucaturi si vanta
- Cci dissi lu Signuri a San Giuvanni: «Di li signaliati, guardatinni.»
- Chista è a zita, cu a voli sa marita.
- Ci rissi lu sceccu a lu mulu: semu nati pi dari culu.
- Ci rissi u sceccu o liuni tu si re senza vastuni, si feroci e prepotenti ma di sutta nun naii nenti...
- Falla comu voi, sempri cucuzza è!
- Cu c'havi 'u culu considera.
- Cu accatta abbisogna di cent'occhi; cu vinni d'unu sulu.
- Cu accurza allonga e cu allonga accurza
- Cu è riccu d'amici è poveru di guài.
- Cu' bedda voli appariri, tanti guai havi a patiri.
- Cu' asini caccia e fimmini cridi, faccia di paradisu nun ni vidi.
- Amici e parenti, 'un ci accattari e 'un ci vinniri nenti.
- Cu' mancia e nun vivi, mai saturu si cridi.
- Cu' nesci, arrinesci.
- Cu' nun è curnutu è figghiu di Diu.
- Cu' picca avi, caru teni.
- Cu di sceccu ni fa mulu, i primu causcu iè dò sò.
- Casa senza omu, casa senza nomu.
- Cirasi e pruna, chiantani una.
- Cuaria chiossai un fasciu di ligna ni la ceminera, câ un arburo ni la foresta.
- Chianta arburi 'mezzu la vigna, si nun pigli frutta cogli ligna.
- Ci vole 'u vento in chiesa, ma no astutàri i cannila.
- Chistu e nenti sunnu parenti.
- Celu niettu un c'è paura di trona.
- Cielu crapinu, se nun ciovi ogghi ciovi rumani matinu
- Chiusa na porta si rapi un purtuni.
- Cchiu scuru di menzannotti nun po fari.
- Com'è a canni veni u broru
- Cu avi è.
- Cu avi un parrinu iavi u iardinu.
- Cu avi lingua passa u mari.
- Cu avi picciuli campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici.
- Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bedda sempri canta.
- Cu cancia a strata vecchia ppi la nova, sapi 'nso cu lassa ma nun sapi 'nso cu trova.
- Cu lassa a vecchia ppa nova, mali s'attrova.
- Cu lassa a vecchia ppa nova, attròva 'a so malanòva.
- Cu ccu cani si curca, ccu pulici si leva.
- Cu du' vucchi vo basari l'una o l'altra hav'a lassari.
- Cu mancia fa muddichi.
- Cu fà, fa ppid'iddu.
- Cu figliu di gattu è, surci piglia.
- Cu pecura si fa, u lupu s'a mancia.
- Cu nasci tunnu un' pò moriri quadratu (opp: chiàttu).
- Cu pigghia un turcu è so.
- Cu va cô zoppu a l'annu zuppìa.
- Cu si la pighia picciotta assai, tummina tummina sunnu li vai.
- Cu si vardau si sarvau.
- Cu spairti spairti, si futti siempre a megghiu pairti.
- Cu ti voli beni ti fa chianciri, e cu ti voli mali ti fa arridiri.
- Cu voli a Cristu si lu preia.
- Cu zappa, zappa a so' vigna cu bonu zappa bonu vinnigna.
- Cu s'affuca chi sò manu, nun c'è nuddu ca u chianci.
- Curri quantu voi ca sempri cà t'aspittu.
- Cummannari è megghiu ri futtiri.
- Caliti juncu, chi passa la china.
- Cu paga avanti mancia pisci fitusi.
- Chianci chianci tu m' accatti aranci tu m'u munni e io mo manciu.
- Cu si curca cchi picciriddi si susi pisciatu.
- Cu s'a senti strinci 'i renti.
- Cchiu ti 'nsignu e cchiu ti perdu.
- Santu Luca santu Luca, Di cu sunnu li figghi, si l'annaca.
- Di lu mari nasci lu sali e di la fimmina ogni mali.
- Di quattru cosi nun t'ha fidari: Sirinitati di nvernu e nuvuli di stati, chiantu di fimmina e caritati di frati.
- Doppu Natali... lu friddu e la fami.
- Ci dissi lu surci a la nuci: Dammi tempu chi ti perciu!
- Rispunni la nuci a lu surci: 'chiu tempu passa e 'chiù dura mi fazzu!!
- D'ammasciaturi mi truvai zitu.
- Du' cosi sunu stravaganti: u suverchiu e u mancanti.
- Di' ni scansa di calamitati, d'omini spani e fimmini varvuti
- Enzu furrìa ammenzu pasta, patate ca a sassa nto menzu.
- È bberu ca u picciottu po morriri, ma u vecchiu non po campari
- È inutili cà 'o porcu ci menti 'u cilindru, tantu sempri porcu è.
- Figghia di gatta si nun muzzica gratta
- Figghioli e porci comu li insigni li trovi
- Fai beni e scordatillu, fai mali e pènsaci
- Fai beni a jatta ca t'aratta
- Fatt'a nomina e va curcati.
- Figghi e dinari nun si nni mmana chi a sarvari.
- Fimmina chi movi l'anca si nun è buttana picca ci manca.
- Fimmina mpiegata si nun è maniata, è tuccata.
- Fimmini scecchi e pagghiari sunnu cosi p'accumadari.
- 'Fimmini schetti e maritati senza figghi né pi dinari né pi cunsigghi'.
- Fungi, pateddi e sfinci spenni assai e nenti manci.
- Funtana ca duna acqua a dù vadduni, nun pò fari dù cori cuntenti.
- Fujiri è vriogna, ma è sarbamintu di vita
- Futti, futti ca Diu pirduna a tutti.
- 'Futti e futtitinni'.
'I fìmmini quarchi vota dìcinu 'u veru, ma nun lu dìcinu nteru.
Le donne qualche volta dicono il vero, ma non lo dicono per intero.
- 'I parenti da muggheri sunu duci comu u meli, i parenti du maritu sunnu seppi di cannitu.
- I picciuli sunnu nta vucca di tutti e nta sacchetta di nuddu.
- I picciriddi devono parrare sulu quannu piscia a jaddina.
Jacomu porta e Larenzu vannìa
Giacomo porta e Lorenzo chiama. Si dice di una coppia sciocca, insensata.
- Jatta é!
- Jurnata rutta, rùmpila tutta.
La quartara va tanti voti all'acqua finu a quannu si rumpi.
La brocca viene riempita tante volte fino a quando si rompe.
- L'ebba cattiva nun mori mai.
- 'A matinata fa a jurnata.
- L'acidduzzu nta la gaggia, nun canta p'amuri, canta pi raggia.
- L'acqua si nni va nta la pinnenza, l'amuri si nni va unni c'è spiranza.
- L'omu gilusu mori curnutu.
- La guerra, quannu veni, veni pi tutti.
- La megghiu palora è chidda nun diciuta.
- La petra uffruta di n'amicu è comu un pumu.
- La pignata taliata nun po vugghiri mai.
- Li corna su' comu li denti, dòlinu quannu spùntanu, ma poi sèrvinu pi' manciari.
- Li difetti di la zita s'ammuccianu cu la doti.
- Li guai di la pignata li sapi la cucchiara ca l'arrimina.
- Lu jornu nun ni vogghiu e la sira spardu l'ogghiu
- L'ovo cchiu chi coce, cchiu duro addiventa.
- Lu pani nun stuffa mai.
- Lu sceccu porta la pagghia e lu sceccu si la mancia.
- La donna porta l'omu alla cunnanna.
- Lu medicu piatusu fa la chiava virminusa.
Mancia e vivi a gustu to', causa e vesti a gustu d'autru
Mangia e bevi a gusto tuo, calza e vesti a gusto degli altri. Se devi fare una cosa che non ti piace, falla subito.
- Mancia ru to mancia e ru to' saziatinni
- Maritu bbonu, maritu tintu, tintu cu unn'avi né bbonu né tintu
- Maritu vecchiu maritu sfatto quannu un fa avutru quaria lu lettu
- Mi cuntentu vidiriai a me figghiu mortu abbasta ca viu a me nora scuntenta.
- Muggheri onesta, trisoru ca arresta.
- Megghiu aviri ca desiderari.
- Megghiu cummattiri cu centu malandrini e no cu un asinu.
- Megghiu a muggheri buttana ca u tirrennu ammenzu la via.
- Megghiu inabbissari un paisi chi mettiri un'usanza.
- Megghiu n'amicu 'n chiazza ca cent'unzi 'n sacca.
- Megghiu picca e gòdiri, ca assai e tribuliari.
- Megghiu picca gòdiri, ca assai trivulàri.
- Avanti picca a godiri ca assai a trimuliari.
- Megghiu u' tintu canusciutu ca u bonu a' canusciri.
- Megghiu perdiri n'amicu chi scattari lu viddicu.
- Megghiu diri "chissacciu" ca diri "chissapìa."
- Megghiu curnutu ca fissa.
- Megghiu suli ca mal'accumpagnati.
- Megghiu scrusciu i catine ca scrusciu i campane.
- Megghiu cumannari ca futtiri.
- Megghiu nu sceccu vivu ca un dutturi mortu.
- Megghiu 'ssicutatu d'ì cani, chi cianciutu d'ì Cristiani
- Morti ca m'hai a ddari, lestu sìa.
- Munti cu munti non s'incontra mai.
- Megghiu unu saziu ca ciento riuni.
- Megghiu pierdiri ca strapierdiri.
- 'N capu a vaddara u cravunchiu.
- Natali cu suli, Pasqua cu tuzzuni.
- Ne di luna e ne di matti non s'arriva e non si patti.
- Ni misimu l'acqua intra e pila fora
- Niuru pani niura fami
- Non c'è nenti 'nta na casa vacanti.
- Nta codda ruppa ruppa ci va ntô menzu cu non ci cuppa.
- Nun c'è chiù tintu ri cu sapi quantu pigghia.
- Nun c'è sàbbatu sinza suli, nun c'è fìmmina sinza amuri.
- Nun cunfunnemu a minchia co' bummulu.
- Nun ludari a jurnata si nun scura a jurnata.
- Nun nesciri nasciti.
- Nun si pigghianu si nun si rassumigghianu.
- Nuttata persa e figghia fìmmina.
- Occhiu ca non vidi cori ca non doli
- Occhiu vivu e manu o cuteddu.
- Ogni ficateddu ri musca è sustanza.
- Ognunu sapi quantu l'avi.
- O siccu o saccu.
- Ogni lassata è pessa e anche Ogni lassata è pidduta.
- Ogni testa di nuatri è tribunale.
- Occhiu vivu, manu lesta e ucca caura.
- Ogghio abbruciato e pareddra spunnata; vedi anche Si uncero tutt'i dui
- Petra ca un fa lippu sa tira a china.
- Pani duru e cuteddu cca nan tagghia
- Pani schittu cala rittu
- Panza pati e cuosti riposanu.
- Pìgghia prima e pìgghia 'rossu, nun ti curari siddu è mauru o rassu
- Quannu i nuvuli vannu a mari, pigghia la truscia e vai a lavari. Quannu i nuvuli vannu a muntagna, posa la truscia c'annunca si vagna
- Quannu l'amuri tuppulìa, unn'u lassari ammenzu a via.
- Quannu u sceccu un voli viviri, e nutule friscarici.
- Quannu la jatta un po arrivari a la saimi, dici chi fà fetu di ranciru.
- Quannu u diavulu accarizza, voli l'anima.
- Ricci, pateddi e granci spenni assai e nenti manci
- Ri venniri e di matti, ne s'accatta ne si patti.
- Sarba a pezza pi quannu veni u purtusu.
- Scacciuna no funnu unn'arrèstinu
- Sceccu orbu e strata pitrusa
- Sceccu zoppu si godi la vita.
- Sceccu ca s'avànta un vali mancu na lira.
- Sciroccu chiaru e tramuntana scura, mettiti in mari senza paura.
- Si voi lu beni pensa a lu mali.
- Si vô futtiri 'u tô vicinu, curcati prestu e susiti matinu.
- Sparagna la farina quannu la cascia è china.
Risparmia la farina quando ne hai in abbondanza.A cosa serve farlo quando non ne hai quasi più?
Sgavìta la visàzza quann'è china,
ca quannu è leggia si sgavìta sula.
Risparmia il contenuto della bisaccia quando è ancora abbondante,perché quando si sarà vuotata... ci sarà poco da risparmiare ormai.
- Sparagna l'acqua e si vivi lu vinu.
- Spassu di vicini e trivulu di casa.
- Spassu di fòra e triulu d'intra (opp: 'i casa).
- Stennu u peri fino a quannu u linzolu teni.
- T'amparari e t'appeddiri.
- Tantu ci va a quartara a l'acqua nzinu a quannu un si rumpi.
- Tantu va a quartara all'acqua, ca o si rumpi o si ciacca.
- Tempu di ficu e sorba cu si po savvari si savva.
- Tempu pessu e filu cassariatu.
- Tira cchiossài nu pilu di sticchiu ca 'n carru di vòi.
- Tira 'n sordu e vidi cu u pigghia (proverbio popolare).
- Testa ca non parra si chiama cucuzza.
- Tummina tummina sunnu li vai, cu nn'havi cchiu picca e ccu nn'havi cchi'ossài.
- Tri pila avi u poccu e u poccu avi tri pila.
- Unna maggiuri c'è minuri cessa; vedi anche Dissi lu puddicinu ndi la nassa: "unni maggiori c'è, minuri cessa".
- 'U immirutu jeva e vineva, ma 'u immu so nun su' vireva.
- 'U surdu 'un è cu nun senti, ma cu nun voli sentiri.
- Un patri campa centu figghi, ma centu figghi non campanu un patri.
- 'U cani muzzica sempre u spardatu.
- 'Un futtiri mai a casa ru ladru, picchì c'arresti futtutu.
- 'U ferru si batti mentr'è caudu.
- 'U micceri bannìa chiddu chi avi
- 'U Signuri runa pani a cu unnavi jagni.
- 'U sceccu di calata nun s'ammutta.
L'asino in discesa non va spinto!
- 'Un punciri u sceccu nna muntata.
- 'U suli quannu affaccia, affaccia pri tutti!
- 'U rispettu è misuratu, cu lu porta l'avi purtatu.
- 'U iattu du furgiaru non si scanta de' spisiddi
- 'U pumu fracitu guasta tutti l'autri.
- 'U ranciu di pantanu ci dici o sceccu "jambi stotti!".
- 'U varagnu fa passari 'a stanchizza
- 'U pisci feti sempri ra testa
- 'U pupu, quannu si vesti bonu, si senti puparu.
- Venisti pi futtiri e fusti futtutu
- Voli a vutti china e a mugghieri 'mbriaca
- Viecchi, fimmini e vrocculi sciuruti, comu i fa i fa, su sempri pirduti.